Lansare online de carte !

Atunci si acum , destinul doctorului G. !

Cititor de Proză anunta lansarea volumului ''Batalionul de pedeapsă'', autor Mihai Ganea

Friday, March 22nd, 6-6:45pm

Baia Mare, Maramureș, Romania

Baia Mare, MM

Amfitrion: criticul literar Virginia Paraschiv

Invitaţi de onoare: autorul Mihai Ganea şi cititorii


la linkul: http://www.ustream.tv/channel/lansari-de-carte


cautare pe google: http://www.ustream.tv/channel/lansari-de-carte


sau dati click pe : http://www.ustream.tv/channel/lansari-de-carte


Canalul tv/video este parolat pana la ora anuntata in programul lansarii!



Cititor de Proză în colaborare cu Porţile Nordului şi Liga Scriitorilor din România, Filiala Baia Mare

are deosebita plăcere de-a vă invita la lansarea într-o manieră inedită -online- a unei cărţi unice : ''Batalionul de pedeapsă''



ÎN DATA DE 22 MARTIE 2013, ORA 18-18'45


Lansarea va avea loc in spaţiul online:

http://www.ustream.tv/channel/lansari-de-carte



Amfitrion: criticul literar Virginia Paraschiv

Invitaţi de onoare: autorul Mihai Ganea, invitaţii săi şi cititorii





Chirurgul sau despre o istorie a terorii cenușii în România.


De ce, teroarea cenușie ? Simplu, pentru că este un amestec de culori comuniste. Începe cu roșul rusesc continuă cu galbenul chinez la care se adaugă portocaliul cubanez, verdele unguresc sau nemțesc, movul albanez și alte asemenea culori. Amestecate și tranferate de pe paleta diavolului pe pânza albastră românescă, dau un cenușiu sălbatic. Câte ceva din fiecare. Comunismul cenușiu românesc, teroarea cenușie. Istoria terorii cenușii în România începe cu Închisoarea de la Sighet, continuă cu Fenomenul Pitești, sare peste Nodul din 89 și . . . nu se mai termină niciodată. Cine este curios ,poate să o studieze oricând. O găsește în cărți, arhive și biblioteci. Acestora le recomand să se grăbească. Să se grăbească pentru că în curând nu vor mai găsi nimic din ceea ce ar putea să-i intereseze. Zilnic dispar documente iar urmele se șterg cu buretele, încetul cu încetul din istoria ultimelor decenii sau jumătăți de secol, odată cu trecerea puținilor martori supravețuitori în eternitate. Nu despre istoria terorii cenușii în România am vrut să vorbesc în opera mea. Eu sunt medic. Îmi lipsec abilitățile de istoric și instrucția corespunzătoare. Dar ca unul care am trăit și suportat pe propria piele efectele terorii cenușii, pot să vorbesc mai bine despre unii teroriști. Teroriștii cenușii.

În cărțile mele există o întreagă pleiadă de teroriști cenușii. Fiindcă nu i-am putut descrie pe toți, eu am ales numai câțiva. Firește este un tablou înfricoșător. L-am descris mai mult pe unul singur, Gheorghiu, pentru că e uimitor. Uimitor și semnificativ. Se potrivește de minune la orice vreme istorică. Este chiar extrapolabil.

Dacă urmărim viața și evoluția personajelor mele din perioada 1945 și până în prezent, vedem că teroarea cenușie în România de atunci avea toate elementele terorii cenușii actuale. Întru-n fel socialismul și comunismul lui Dej și Ceaușescu a parcurs drumul urmat astăzi de teroarea cenușie actuală, cu aproape un jumătate de secol înainte. O inversare nedreaptă a istoriei poporului român. Naiv și bleg la început, analfabet și ignorant din naștere, fără vocație politică în general, românul devine victima nefericită a ideologiei induse, la început, impuse, mai târziu ajungând la performanța uluitoare, aceea de a crește de la o mie, numărul membrilor de partid comunist, câți avea în 1930, la patru milioane de membri în 1989. Aici vreau să atrag atenția asupra unui fenomen de fundanemt ideologic capital, opinia de masă, opinia publică. Ideologia, ideologia proletară, ca și cea de sorginte rurală, provoacă reacții criminale în gânduri și fapte. De ce să nu recunoaștem adevărul, de ce să nu ne însușim culpa. Culpa Română. Culpa Română generală ca generic și toate componentele sale, politice, penale, morale sau metafizice, ca submultipli speciali. Opinia de masă, opinia publică reprezenta materia primă pe care se putea acționa. Acesta era aluatul dospit în ideologie și apoi copt în cuptoarele comunismului spre a fi servit ca hrană drept ”pâinea cea de toate zilele”.

În cartea mea Chirurgul, nu este vorba numai de Gheorghiu. Prin galeria de personaje teroriste care roiau în jurul acestuia, am vrut să arăt puterea terorii cenușii. Contează aici ideile care guvernează metodele. Aceste personaje erau în totalitate manipulate de partid și securitate care la un moment dat, le trimeteau la distrugere și crimă organizată. Partidul și securitatea.

Gheorghiu este un fenomen cu totul deosebit. El nu acționează atât de rudimentar ca ceilalți. Alți teroriști cenușii comuniști, erau trimiși de partid și securitate să distrugă sau să provoace crima organizată. Gheorghiu nu era trimis de nimeni. Opinia publică era ceea care îl conducea. Tocmai acest lucru este înfiorător. În jurul lui Gheorghiu exista un câmp ideologic. Acest câmp constituia statul și regimul socialist-comunist care trebuia slujit cu orice preț, pentru că numai în acest context Gheorghiu putea supraviețui la dimensiunea sa criminală.

Gheorghiu poate fi considerat un personaj odios. El face tot ce face din convingere. Nimeni nu-i spune să-și distrugă colegii sau să mutileze femeile naive. Nu ! Acțiunile sale nu au, în aparență, nicio legătură cu partidul sau securitatea. El hotărăște totul singur. Ar putea fi o formă mai complexă de manipulare. O manipulare ideologică într-un câmp ideologic. Este și mai înspăimântător când vezi că singură, atmosfera ideologică, poate crea teroare și crimă.

Scriitura mea nu are o densitate prea mare. Ca orice scriitură veristă, densitatea scriiturii mele este variabilă. Pentru a înlătura monotonia și plictisela, a trebuit să abordez tehnici mai domestice de uzanță literară. Narațiunea simplă plictisește cititorul. Trebuia colorată și diversificată din loc în loc cu mai multe feluri de a povesti. Judecățile personale nu sunt de recomandat în capitolele narative. Ele ocupă un loc aparte în capitolele cărților mele. Am decis să las personajele să vorbească și să acționeze ca în secvențele unui film cinematografic. În mod special m-a interesat atitudinea societății față de fapte. Acest lucru m-a interesat în mod special. Capitolele scurte, sunt punctuale și se suced cu repeziciune ca filele unui jurnal. Este o nouă dimensiune. Las cititorul să o definească. Eu urmăresc un singur lucru. Să țin trează memoria. Să țin trează memoria, pentru că mai cred încă în ora adevărului. Ora adevărului istoric. Ora adevărului și a dreptății. Și această credință nu mi-o poate lua nimeni.


Mihai Ganea

Baia Mare 3 martie 2013

fragment din volum- Citeşte!

Expertiza de filiaţie


La Bucureşti, la fosta locaţie a Institutului de Medicină Legală “Mina Minovici” programarea a avut loc după două luni. Era toamnă, era o zi cu soare. Lumea, venită din toată ţara, aştepta în curte sau în faţa cabinetelor medicale, fiecare cu problema sa, fiecare cu speranţa sa. La cabinetul de expertiză medico-legală a filiaţiei, era mare animaţie. Erau programate un număr impresionant de cupluri pentru ziua aceea. Din toată ţara. Din toate regiunile şi judeţele României. Trei câte trei. Mama, copilul şi tatăl prezumptiv. Atât! Mama tata, copilul. Restul asistenţei era formată din aparţinători. Ăştia erau cu carul. De la bunici, mame, surori şi fraţi, unchi şi mătuşi sfătoase, până la prieteni şi vecini, tot soiul de gură-cască, având fiecare tot atâtea interese obscure în cauză, forfoteau prin curtea institutului şi pe coridoare într-o agitaţie ciudată, amintind aici de mişcarea browniană. Doar la uşa cabinetului de recoltări probe, era linişte. Liniştea dinaintea furtunii. Era normal. La fiecare cinci minute, o asistentă încruntată, striga solemn, privind pe un tabel care îl avea în mână, numele cuplului ce urma să intre la analize. Întâi numele mamei, apoi al copilului şi în cele din urmă al tatălui prezumptiv. Se făcea tăcere. Cei strigaţi intrau în linişte. Uşa cabinetului se închidea cu taină. În sală, murmur de respiraţii, murmur vezicular.

Ciudată mai era atmosfera în sala aceea. Ciudată şi apăsătoare. Ca de la sine, lumea se împărţise în două. Se lipise de pereţii laterali, din faţa intrării, deoparte fetele cu bebeluşii în braţe iar spre peretele opus, băieţii. Necăjiţi şi speriaţi ca naiba. Cele două tabere, se priveau cu vrăjmăşie, aruncându-şi în pauze şi câte o înjurătură plină de ură şi dispreţ. Cuvintele curvă şi animalule, erau cel mai des folosite. Toată lumea era desculţă. Aşa poruncise tovarăşa asistentă. În picioarele goale. Pentru amprente. Doamne, cum mai mirosea sala aceea. Puţea ca o hazna. De la picioare nespălate şi ciorapi cleioşi de jeg şi purtare îndelungată, până la scutecele pline de căcat ale bebeluşilor schimbaţi în fugă şi cu neîndemânare, toate amestecate cu mirosul acela specific de transpiraţie masculină sau menstruaţie stătută de femei analfabete şi certate cu igiena. Doctorul G se adresă sfios asistentei.

– Tovarăşa asistentă! Vă rog frumos să-mi daţi o coală de hârtie pentru picioare. Vreau să-mi pun picioarele pe ceva curat. Ştiţi, sunt medic... poate mă ajutaţi. Asistenta se uită la el ca la un rahat, apoi dispăru trântindu-i uşa în nas.

Au urmat câteva momente de linişte. Linişte. Apoi, din rândurile femeilor desculţe, se desprinse o ţigancă oacheşă şi grasă. Purta o pereche de blugi albaştri, tăiaţi cu foarfeca în dreptul genunchilor pentru a crea o deschizătură prin care să se vadă pielea şi murdăria convenţională. Bata începea cu mult sub buricul în centru căruia domina ca o bijuterie scumpă un rest de jeg concentrat de timp. Deasupra acelui buric, materne şi generoase, două ţâţe mari şi pline de lapte plonjau sub un petic transparent de bluză murdară şi inutilă. Deşi tânără, faţa ţigăncii era răvăşită de riduri, iar gura îi emana miros de ţigară şi bere. Părul negru al ţigăncii, era zburlit şi împodobit cu nişte zorzoane ieftine de plastic. Ochii, şi ei negri, priveau întunecoşi şi răi.

– Nenorociţilor! se adresă ea grupului de bărbaţi, făcând câţiva paşi spre peretele venin. Nenorociţilor! Nu vreţi să fiţi taţi, nu vreţi, futu-vă muma în cur de haimanale ce sunteţi. Nu vreţi să fiţi taţi, curvarii dracului, animale ordinare ce sunteţi. Nu vreţi să fiţi taţi, ai! Nu vreţi.

Trecu în revistă întreg eşantionul de “animale” din faţa sa, cuprinzând într-o privire de viperă tot grupul, clătinând ameninţătoare din cap, agitându-şi zulufii păduchioşi.

– Tovarăşul Ceauşescu! Tovarăşul Ceauşescu, boilor, vă va face taţi. Tovarăşul Ceauşescu, vrea să fiţi taţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vrea ca toţi copiii să aibă taţi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu vrea ca fiecare copil să aibă un tată. Şi tu, şi tu, şi tu, zise ţiganca arătând cu degetul spre fiecare dintre cei apropiaţi. Şi voi, toţi, toţi, toţi... porcilor, o să fiţi taţi!

Asistenta îşi făcu apariţia întrerupând spectacolul ţigăncii. G a intrat şi el, în urma Lăcrămioarei care avea bebeluşa în braţe. Prin scutecele albe se vedeau picioruşele trandafirii ale fetiţei. Era desculţă şi ea.

fragment din carte- Citeşte!

NOAPTEA PROCURORILOR


A fost o noapte de pomină. Maiorul Platică, şeful, tuna şi fulgera. Cornel Puşcaşu, cel mai fidel şi supus subordonat al său, îl seconda pretutindeni şi îi organiza paza personală. Teroriştii erau peste tot, dar nu-i vedea nimeni. Ici colo, câte un aşa zis terorist, era prins de câte un grup răzleţ de revoluţionari sau chiar de către soldaţii din subunităţile militare ale garnizoanelor Galaţi, Brăila sau Tecuci, şi dus cu mare vâlvă la sediu. Aici, după o scurtă identificare, se constata că omul era nevinovat şi i se dădea drumul, rămânând, săracu, doar cu bătaia ce o încasase de la mulţime sau de la soldaţi, pe drum. Dar era bine şi aşa. Odată scăpat, omul se lecuia de revoluţie şi-şi vedea de treabă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mulţumea lui Dumnezeu că a scăpat cu viaţă. În noaptea aceea, maiorul Plătică era foarte supărat. Abia scăpase dintr-o ambuscadă organizată de terorişti la Brăila, în timp ce se deplasa la Bucureşti. După un schimb de focuri cu arme automate şi pistoale militare, teroriştii au fugit, iar Cornel Puşcaşu a propus întoarcerea la Galaţi, deocamdată. La Galaţi, veniseră şi cei de la Tecuci. Printre ei, era şi doctorul G. Doctorul fusese recomndat maiorului de către cei de la comisia de cercetare a abuzurilor condusă de la Bucureşti de Radu Ciuceanu

Plătică pusese mâna pe putere. Galaţiul era în mâna revoluţionarilor, iar maiorul era conducătorul lor. Începuse să facă ordine. Dar era nevoie de justiţie. Iar justiţie fără procurori nu se poate face. Mai ales atunci când o vrei şi democratică. Dreaptă şi democratică.

-Să-i radem din funcţie pe procurori, a propus Puşcaşu. Să-i radem şi să punem alţii. Începem cu Ana Călin, şefa lor.

-Să aşteptăm până mâine, a propus maiorul. Noaptea asta o facem albă. Chemaţi-l pe Săraru. Ăsta vrea să colaboreze şi ştie multe despre Ana Călin.

Ana Călin era un personaj de notorietate. Se spunea despre ea că este cel mai temut procuror din ţară. Cel mai rău. Încercase să se ascundă dar Cornel Puşcaşu reuşise să o localizeze şi chiar luase legătura cu ea. De la Ana Călin, Puşcaşu aflase de doctorul G. Doctorul G, trebuia să fie arestat pentru atitudine ireverenţioasă şi total indisciplinată faţă de organele din conducerea superioară de partid comunist de la Tecuci. Inainte de a părăsi localul procuraturii judeţene, chiar în noaptea revoluţiei, Ana Călin a reuşit să ia legătura telefonică cu procurorul comunist Scutaru Trandafir de la Tecuci şi să-i recomande.

-Urgent să dispară dosarele politice ale lui G. Ascundeţi-i-le imediat. Ascundeţi dosarele doctorului G. Ascundeţi-le sau distrugeţi-le. G. A ajuns în anturajul lui Plătică. Situaţia noastră este foarte gravă. Poate chiar viaţa noastră. Faceţi tot posibilul să dispară dosarele politice ale doctorului G.

Procurorul Scutaru era năucit. Cu o lună înainte, primise ordin să-i confecţioneze doctorului G un dosar penal pentru, ucidere din culpă. Mai avea şi alte dosare în rezervă cu privire la doctor. Desfacerea contractului de muncă, înjurii aduse secretarului de partid şi conducerii locale de partid, etc. A optat pentru ascunderea dosarelor. A raportat şefei sale lucrul acesta cu câteva clipe înainte ca orice legătură telefonică între ei să mai fie posibilă. Deveniseră indezirabili. Indezirabili şi supravegheaţi. Cornel Puşcaşu nu glumea:

-Trebuie raşi ! Trebuie raşi imediat şi înlocuiţi. Ce face Robu la Bucureşti, cât mai aşteptăm ?

Robu fusese numit în funcţia de procuror şef al statului.

-Fă un raport, zise Plătică. Avem nevoie de informaţii precise. Vorbeşte şi cu Ana Călin. Poate de frică vrea să colaboreze. Sau, promite-i ceva.

-E fricoasă, dar o să colaboreze. O să merg urgent la ea. Ştiu unde se ascunde.

Cornel Puşcaşu a dispărut câteva ore. Avea să revină spre dimineaţă însoţit de un procuror. Aveau un material.

-Trebuie dactilografiat. Doctorul G ştie să bată la maşină. Chemaţi-l pe doctor.

In câteva clipe doctorul G potrivi câteva exemplare de hârtie iar maşina de scris începu să ţăcăne.


Consiliul Judeţean Provizoriu De Unitate Naţională Galaţi *

CĂTRE

DOMNULUI PROCUROR GENERAL ROBU GHEORGHE

Personal

În scopul instaurării unui climat de încredere în justiţia democratică a ţării şi de întărire a autorităţii aparatului Procuraturii din judeţul Galaţi, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională Galaţi a analizat situaţia unor procurori care, sub regimul dictatorial au desfăşurat activităţi contrare intereselor cetăţenilor şi bunului mers al justiţiei.

Analiza memoriilor primate de noi şi a celor existente în arhiva de partid, a scos la iveală numeroase deficienţe, abuzuri şi fapte reprobabile în sarcina unor procurori care ocupă şi în prezent funcţiile anterioare revoluţiei, creând un climat de suspiciune şi temere în rândurile cetăţenilor.

În dorinţa reglementării democratice a acestei situaţii, vă solicităm sprijinul obiectiv în schimbarea din funcţiile deţinute a persoanelor de mai jos şi înlocuirea lor treptată cu elemente oneste, necompromise, bine pregătite profesional şi devotate cauzei justiţiei.


1 GHIMPĂU VASILE

A fost promovat în funcţia de procuror şef la vârsta de 57 de ani, ceea ce nu asigură o muncă de perspectivă şi nici înnoirea necesară în muncă şi activitatea procuraturii.

În anul precedent a fost cercetat pentru abuzuri grave săvârşite în dauna mai multor cetăţeni din strada Pictor Isser, pe care i-a deposedat de terenuri sau i-a îngrădit în exercitarea drepturilor, creându-şi astfel posibilitatea să exploateze ilicit un teren agricol.

Cercetările au dovedit că a făcut intervenţii directe la fostul aparat administrativ al primăriei Galaţi şi la instanţa de judecată materialul fiind prezentat, la timpul respectiv, conducerii Procuraturii Generale.

Deşi Domnul Procuror General- Adjunct Diaconescu Gheorghe, cu ocazia unei deplasări la Galaţi a anunţat oficial scoaterea din cadrele procuraturii a lui Ghimpău Vasile, acesta a profitat de faptul că a fost coleg de grupă cu fostul procuror general Popovici Nicolae şi prieten intim cu anchetatorul securist Popescu Victor din Direcţia a V-a şi cu sprijinul acestora, a eludat răspunderea pentru faptele sale.

Prezenţa sa în fruntea Procuraturii Judeţene Galaţi ridică semne de întrebare în rândul oamenilor din judeţ , dat fiind că cei vătămaţi în drepturile lor au făcut public cunoscute abuzurile acestuia. Materialul întocmit se află atât la Procuratura Generală cât şi în arhiva fostului Comitet Judeţean de Partid Galaţi şi în prezent în posesia noastră. De la numirea în funcţie refuză o colaborare sinceră cu noile organe ale puterii de stat tergiversând cercetarea abuzurilor fostului prim secretar Carol Dina şi a altor activişti de partid.


2 SĂRARU PAUL(procuror şef adjunct la Procuratura Judeţeană Galaţi)

Fost activist, salariat la fostul comitet judeţean de partid până în anul 1989, nu se bucură de aprecierea cetăţenilor din municipiu care îşi pun firesc întrebarea de ce este menţinut în continuare într-o funcţie atât de importantă dacă se urmăreşte într-adevăr democratizarea procuraturii.

Este stăpânit de viciul beţiei, fiind iniţiatorul şi animatorul consumului de băuturi alcoolice în procuratură precum şi în afara acesteia, fapte pentru care a fost cercetat şi sancţionat de procuratura generală.

A fost permanent un element destabilizator în activitatea procuraturii judeţului Galaţi , lucru care se poate constata din examinarea fişelor de apreciere anuală, susţinând făţiş sau pe căi ocolite, elemente cu profil necorespunzător(Eremia Dumitru, Cîrlan Nicolae, Bodes Vasile-fost procuror la Procuratura Locală Galaţi), în detrimentul bunei activităţi a unităţii.

Promovarea în funcţii a obţinut-o prin îndepărtarea nejustificată, pe baza unor presiuni politice, a fostului procuror adjunct, Bălan Gheorghe(a speculat plecarea legală a fiicei acestuia în Israel), şi nu pe baza meritelor sale profesionale.

A fost implicat direct în diferite activităţi ce au umbrit prestigiul procuraturii, cum ar fi sustragerile din dosare(prin neefectuarea niciunui control a activităţii secretariatului timp de peste zece ani), datorită relaţiilor de interese cu secretara Lazăr Aneta s-a afişat public în stare de ebrietate cu subordonaţii(Eremia Dumitru, Crăciun Tomiţă-procurori) sau cu ceilalţi funcţionari din justiţie(Popa Ion-fost judecător şi Artene Dănuţ-judecător), timp în care se afla în deplasare în interes de serviciu, dar cu maşina unui gestionar.

Ultima verificare pe linie de cadre a susnumitului s-a făcut în anul precedent de procurorul inspector Deciulescu din Procuratura Generală, care a constatat mai multe abateri, însă a încercat să le muşamalizeze. Oricum din materialul întocmit şi aflat la dumneavoastră se pot trage concluziile necesare.


3 LUPAŞCU RADU(procuror inspector la Procuratura Judeţeană Galaţi)

A cerut şi a obţinut o subordonare neprincipială din partea secretarei Lazăr Aneta cu care a avut anterior relaţii ce au făcut obiectul unor verificări de cadre din partea Procuraturii Generale, în scopul falsificării datelor statistice şi sustragerii nestânjenite, de documente penale aflate în diverse faze de soluţionare.

Cu ocazia controlului efectuat în această direcţie s-a constatat, fără dubii, că sustragerile de dosare au început din perioada când se afla la conducerea Procuraturii Locale Galaţi, aducând personal de acasă dosare nesoluţionate de peste zece ani.

A favorizat sustragerile de la răspunderea penală a foştilor membri ai nomenclaturii de partid Benescu Vasile şi Trotuş Costache(primul fost prim secretar al fostului comitet judeţean de partid Galaţi, iar cel de al doilea fost membru al comitetului central pcr, director general al combinatului siderurgic Galaţi, autori dovediţi ai unor sustrageri de covoare şi deturnări de fonduri din averea CSG, încercând tendenţios prin soluţia adoptată, să-l incrimineze pe numitul Doru Nicolae. A acţionat permanent pentru protejarea autorilor sustragerilor din dosare şi a consumatorilor băuturilor alcoolice din procuratură, încercând astfel să destabilizeze situaţia disciplinară din unitate.

A fost membru al fostului comitet municipal de partid Galaţi şi a acţionat permanent ca activist, situaţie ce rezultă din examinarea fostei arhive de bază din procuratură.

Având relaţii nepermise şi neprincipiale cu gestionarul Condrea Dumitru, l-a favorizat pe acesta în două situaţii(dosarele în prezent sunt date la topit), iar relaţiile dintre gestionar şi soţia procurorului sunt de notorietate în Galaţi, sfidând bunul simţpublic. Soţia procurorului Lupaşcu etalează un lux ce depăşeşte vădit posibilităţile unei funcţionare fără studii superioare, este însoţită în concedii nu de soţ, ci de gestionarul Condrea, maşina procurorului fiind văzută ani în şir în spatele restaurantului unde lucrează acesta.

A protejat în mod inexplicabil pe unii gestionari(Popa Iancu-şef de restaurant sancţionat cu amendă administrativă pentru conducerea autovehiculului cu îmbibaţie alcoolică de peste 2%, deşi se arată în acelaşi timp deosebit de ferm în oprimarea ţăranilor cercetaţi pentru sustragerea de produse agricole.

Ca procuror inspector a urmărit numai vânarea unor greşeli şi blamarea unor procurori care nu se raliau tendinţelor lui de a domina în procuratură, acoperind în schimb prin omisiuni vădite lipsurile profesionale ale altora(Popa Mariana, Eremia Dumitru, Ion Poneci şi Luca Adrian). Materialele de anchetă privind pe Lupaşcu radu, au fost numeroase, dar au fost tratate superficial de fostul director Dobrilă Ionel, Al cărui protejat era, şi de anchetatorul securist Popescu Victor, al cărui informator principal era în procuratură.

Aliniindu-se cu procurorii Săsaru Pavel, Crăciun Tomiţă, Eremia Dumitru şi Luca adrian, a căutat să foloseacă atributele funcţiei de procuror inspector pentru intimidarea şi îndepărtarea procurorilor care au avut curajul să ceară întronarea disciplinei şi legalităţii în procuratură, lucru pe care îl face şi în prezent.


CÎRLAN NICOLAE(procuror la Procuratura Judeţeană Galaţi)

Fost membru al comitetului municipal de partid Galaţi şi prieten cu fostul prim secretar de Galaţi, Caranghel Ioan precum şi cu alţi membri ai nomenclaturii locale(Dumitru Vasile-fost prim secretar, Mărculescu Elena, Carp Vasile) a săvârşit numeroase abuzuri în perioada când a funcţionat ca procuror şef la Procuratura Locală Galaţi.

Astfel împreună cu secretara Lazăr Aneta a multiplicat şi comunicat infractorului Nicolescu Marin(şef auto Service-luare de mită peste 2000000 lei şi delapidare cca 100000 lei) denunţul primit din partea procuraturii generale, act găsit cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul acestora. De altfel era în relaţii strânse cu infractorul pe care se pregătea să-l cunune beneficiind de întreţinerea şi repararea maşinii personale în mod gratuit. Fiind în relaţii de prietenie cu Oancea Gheorghe(fost procuror la Procuratura Locală Galaţi, în prezent transferat la Focşani) i-a favorizat acestuia soluţionarea nelegală în scopul primirii unor foloase materiale pentru care acesta a fost cercetat de Biroul de anchetă specială din Procuratura generală. Deşi faptele au fost dovedite ca infracţiuni, la intervenţia personală a fostului ministru Dăscălescu, sensibilizat de fosta activistă Beslui din Galaţi, Procurorul General l-a menţinut în funcţie. A favorizat elemente necinstite din aparatul administrativ al municipiului Galaţi, cu ocazia cercetărilor unor infracţiuni de luare de mită în legătură cu atribuirea unor locuinţe, făcând să dispară complicitatea procurorului Ponea Ion din dosare. Astfel în dosarul privind pe inculpatul Vasiliu –fost director la Fabrica de plase şi unelte de pescuit Galaţi, declaraţia acestuia şi a unei coinculpate prim-vicepreşedintei Popescu Victoria de la Consiliul Municipal Galaţi, au dispărut din dosar deşi aceasta a fost văzută de mai multe persoane, iar acesta a scăpat de răspundere penală. Procurorul Cîrlan avea, printre altele, obligaţii faţă de Popescu Victoria deoarece a obţinut în condiţii dubioase un apartament cu patru camere şi un garaj proprietate IJCL Galaţi construit special pentru dânsul şi pentru un director din CSC.

În mod similar a procedat şi în dosarele privind pe inculpaţii Romolă şi pe fosta şefă de sector din Micro 19 a IJCL Galaţi.

L-a susţinut pe inculpatul Nicolescu Marin în persecutarea numitului Ionescu Abel subinginer la Auto Service Dacia, care a stat o lungă perioadă de timp fără serviciu şi fără mijloace de trai, fiind vădit defavorizat de justiţie.

A fost autorul unui furt de motorină(circa 200 de litri), însă cu ocazia cercetărilor a fost ajutat de fosta procuror şefă Ana Călin, să se sustragă răspunderii, fiind sacrificat şoferul unităţii Dima Vasile, care drept compensaţie pentru tăcerea menţinută nu a fost cercetat penal, ci a primit transfer în interesul serviciului la Autobaza de taximetre Galaţi.

A favorizat sustragerea de la răspunderea penală şi de la executarea pedepsei pe inculpatul minor Sorana Emilian, autorul unui viol, fiind în strânse relaţii cu tatăl acestuia, gestionar la un magazin alimentar Galaţi. În acest mod Soran Emilian a fost cercetat în stare de libertate pentru această gravă infracţiune, s-au folosit toate metodele de tergiversare a cercetărilor, a judecăţii, şi, în final a punerii în executare a hotărârii, astfel că Soran Emilian a scăpat de răspundere penală.

Perpetuîndu-şi înclinaţia spre protejare a elementelor nomenclaturii, tergiversează în prezent cercetarea inculpatului Carol dina, fost prim secretar, pe care, împreună cu procurorul şef Ghimpău Vasile, a refuzat să-l aresteze mai mult de o lună de zile de la data când dumneavoastră aţi anunţat în presă că acesta este arestat. A manifestat totală lipsă de interes când i-au fost prezentate probele de către CPUN Galaţi, opunându-se arestării.

În cadrul procuraturii a fost continuatorul metodelor lui Lupaşcu Radu de falsificarea datelor statistice şe de sustragerea de dosare, cooperând strâns cu acesta şi cu Săraru Paul la crearea unui climat de instabilitate şi de indisciplină.


CRĂCIUN TONIŢA(procuror la Procuratura Judeţeană Galaţi)

Fost ofiţer de securitate(absolvent al Şcolii de Ofiţeri MI Băneasa) nu justifică, în această calitate, prezenţa în cadrul Procuraturii Judeţene Galaţi. A fost schimbat din funcţia de procuror şef al procuraturii Locale Galaţi pentru abateri, dar folosindu-se de relaţiile directe cu fostul director Dobrilă şi cu anchetatorul securist Popescu Victor, a fost promovat fără nici un concurs la Procuratura Judeţeană. Are un frate miliţian condamnat penal, lucru pe care l-a ascuns procurorului general la numirea în funcţia de procuror şef.

A fost implicat în falsuri în dosare( constând în aceea că a cerut procurorului Eremia Dumitru modificarea unui rechizitoriu după pronunţarea soluţiei în fond-dosar Tofan Cornel-iar la descoperirea faptei, a pretins şi obţinut ca procurorul Nazare Mircea să falsifice fişa de şedinţă, registrul de analiză a soluţiilor precum şi să dea declaraţii mincinoase organului de anchetă, pentru a eluda răspunderea). A întronat un climat de suspiciune în procuratură, folosind în mod deschis colaborarea cu ofiţerii de securitate Hodorogea Ionel şi Malcea Gheorghe. A instigat pe aceştia în vederea întocmirii de note informative tendenţioase la adresa unor procurori(Iordăchescu Livia, Stanciu Andrei), generând astfel cercetări abuzive şi total neprincipiale din partea aceluiaşi anchetator , Popescu Victor.

A colaborat cu secretara Lazăr Aneta la furtul unor dosare din procuratură, încercând să arunce vina pe un cadru pe care nu-l agrea, în vederea înlăturării acestuia din post. Materialele întocmite în acest sens au fost întocmite în acest sens se află la Direcţia aV-a a Procuraturii Generale.

Împreună cu Săraru Paul, Lupaşcu Radu, Eremia Dumitru, şi Lazăr Aneta, a căutat permanent să destabilizeze activităţile procuraturii, influenţând în rău, în virtutea funcţiilor deţinute, pe unii subordonaţi, încercând astfel să-şi atribuie lor posturile de conducere.

Cu ocazia Revoluţiei din decembrie 1989, şi-a manifestat pornirile securiste încercând să obţină armament pentru „apărarea” procuraturii împotriva manifestanţilor. Din fericire intenţia lui nu s-a materializat. Cu aceeaşi ocazie a încercat să se autoimpună ca procuror şef la procuratura Locală Galaţi, numire invalidată în ziua următoare de noul organism al puterii de stat.

A consumat băuturi alcoolice şi a participat la diferite petreceri în timpul programului în unitate sau în afara ei, de regulă fără contribuţie bănească. Astfel , în februarie 1989, în organizarea gratuită la pădurea Gîrboavele a unei aniversări a fostului judecător Popa Ion, soţul procuroarei Popa Mariana, a participat cu Ilie Costache-preşedintele tribunalului Judeţean Galaţi , naşul primilor, deşi cunoştea că alimentele sunt asigurate de fostul director -tehnic al Întreprinderii Avicola Galaţi, Marinescu, invitat de asemenea, care era în curs de cercetare penală. Dosarul acestuia nu este nici în prezent soluţionat, deşi a trecut mai mult de un an de la sesizare,cu sprijinul participanţilor la petrecere. În esenţă, între cei cca 70 de invitaţi, se aflau simultan organele de cercetare penală, procurorii şi completul de judecată, care urmau să soluţioneze acest caz, şi infractorii. Situaţia de faţă a fost stabilită de organele Procuraturii generale, dar nu s-au luat măsuri. Ridică semne de întrebare modalitatea în care Crăciun Tomiţă a obţinut valută şi aprobarea pentru efectuarea unei excursii în Suedia în 1989 , de unde a revenit cu un aparat video, deşi Procuratura Generală, în alte cazuri, verifică amănunţit sursele valutare ale procurorilor şi aprobă cu multă dificultate asemenea excursii.


6. ŞTEFAN NICOLAE(procuror şef la Procuratura Locală Galaţi)

Protejat al vechii conduceri a Procuraturii Judeţene Galaţi, consătean şi prieten cu Săraru Paul, mulţi ani secretar de partid în Procuratură, a fost promovat fără examen la Procuratura Judeţeană Galaţi, şi apoi, fiind sprijinit de cadre din nomenclatură, a fost numit procuror şef la Procuratura Locală Galaţi.

A soluţionat în mod abuziv dosarul privind pe Dobroţă Adrian, ruda fostului secretar cu probleme economice al comitetului judeţean PCR, Dobroţă Mişu(care l-a susţinut ulterior), scoţându-l de sub urmărire penală pentru fals, uz de fals, înşelăciune, astfel că acesta este şi în prezent director la o unitate din Galaţi. Dobrotă Octavian, ca şef CFI judeţ, a folosit chitanţe false încasând personal sume de bani(drept amenzi) şi a comandat la IJPIPS Galaţi, unde funcţiona ca director Oprică Teodor, un covor pe care l-a ridicat, dar pe care nu l-a achitat. Fiind forţat de Oprică Teodor să achite covorul, a făcut o sesizare împotriva acestuia , soluţionată de Ştefan Nicolae în defavoarea vădită a lui Oprică. Cazul a fost comentat şi în presă.

În perioada cât a funcţionat la procuratura judeţeană, a dat soluţii cel puţin bizare în dosarele privind sustragerile de benzină de la PECO Galaţi(peste un milion) şi aviaţia utilitară Galaţi, în al doilea caz favorizând vădit ofiţerii de securitate care au luat benzină fără să plătească şi care nu au apărut în judecată nici măcar ca martori. În schimb au fost trimiţi în judecată oameni a căror vină era îndoielnică. Din exces de zel şi din slabă pregătire profesională, a trimis în judecată pe inculpata Maxim Maria , mamă a patru copii, pentru sustragere de produse agricole de neînsemnată valoare, fapt ce a scandalizat opinia publică, dosarul fiind scos din curs, ca urmare a indignării colectivului de muncă al acesteia, care a probat nevinovăţia inculpatei. De altfel slaba pregătire profesională a acestuia s-a manifestat ţi atunci când a încercat să susţină examenul de gradul I şi în modul în care conduce în prezent Procuratura Locală Galaţi, fiind nevoie ca încă doi procurori să verifice lucrările pe care acesta le semnează fără responsabilitate. A protejat în continuare pe secretara Lazăr Aneta, permiţându-i şi în anul 1989 să falsifice datele statistice şi s-a raliat grupului format din Săraru Paul, Lupaşcu Radu, Crăciun Tomiţă şi Eremia Dumitru, pe care i-a susţinut şi îi susţine în activitatea neprofesională, inclusiv în consumul de băuturi alcoolice în timpul programului şi în afara lui.


7. NAZARE MIRCEA(procuror şef-adjunct la Procuratura Locală Galaţi)

Protejat personal al fostei procuror şef Călin Ana, care l-a adus nejustificat de la Bârlad la Galaţi, a fost promovat de aceasta în funcţia de procuror şef adjunct, deşi era slab pregătit profesional(dovadă foile cu calificative şi ordinele observatorii primite ani în şir cu ocazia controalelor). Fiind uşor de manipulat datorită deficienţelor profesionale, a participat la falsificarea dosarului Tofan Cornel(caz descris mai sus), nefiind sancţionat pentru aceasta, ci, dimpotrivă, promovat. Nu are autoritatea necesară conducerii importantului sector de activitate la care lucrează şi nici curajul opiniei, fiind total aservit grupului Săraru, Lupaşcu, Crăciun, Eremia. Protejează neregulile secretarei Lazăr Aneta şi organizează în biroul său diferite petreceri la care se consumă băuturi alcoolice.


8. EREMIA DUMITRU (procuror la Procuratura Locală Galaţi)

Menţinut în funcţie, deşi era consumator înveterat de băuturi alcoolice, are un frate condamnat pentru delapidare, care s-a aflat în penitenciar, concomitent cu prezenţa sa în procuratură,a fost cercetat şi sancţionat în repetate rânduri pentru delapidare(sustragerea unei sume de bani cu ocazia controlului efectuat la o unitate alimentară-gestionar Daneş Georgel), fals şi uz de fals(rechizitoriu întocmit în anul 1988 privind pe Tofan Cornel), favorizarea infractorului(refuzul arestării gestionarului Bunghez-autorul unei delapidări de peste o jumătate de milion şi care, pe aceleaşi probe, a fost condamnat la 17 ani închisoare. De fiecare dată susţinut puternic de Săraru Paul, Lupaşcu Radu, Crăciun Tomiţă, Ştefan Nicolae(naşul său) şi de anchetatorul securist Popescu Victor, a primit sancţiuni minore. A fost informator al securităţii, fiind văzut când îl însoţea pe căpitanul Malcea Gheorghe pentru a obţine declaraţii împotriva unor procurori. A încercat împreună cu acesta să-l determine pe Bodoc Mihai(inspector ADAS) să facă declaraţii mincinoase împotriva fostului procuror Stanciu Andrei. A acţionat împreună cu Săraru Paul, Lupaşcu Radu, Crăciun Tomiţă etc, pentru menţinerea unei stări tensionate în procuratură şi impunerea în posturi de conducere a persoanelor apreciate de ei. Materialele întocmite în legătură cu faptele acestuia sunt foarte numeroase şi se află la Direcţia a V-a a Procuraturii Generale.


9 ENACI LUIZA(procuror la Procuratura Locală Galaţi)

A fost protejată şi susţinută în funcţie de anchetatorul Popescu Victor, pentru a-i furniza date, contrar intenţiei unităţii de a o trece în altă muncă datorită slabei pregătiri profesionale. Menţinându-se prin delaţiuni, întreţine atmosfera de suspiciune şi de bârfă din unitatea de procuratură şi familiile procurorilor, lucru ce rezultă din aprecierile calificative anuale. A fost în mod repetat obiectul ordinelor observatorii ale organelor de control pentru grave deficienţe în muncă, cumulând un mare număr, în comparaţie cu restul procurorilor, Procuraturii Locale Galaţi la un loc, a fost cercetată şi pentru imoralitate, anterior căsătoriei, dar datorită cauzelor arătate mai sus, a fost menţinută în funcţie. A fost depistată de inspecţia de fond în anul 1986 cu grave deficienţe în cauza penală privind pe inculpatul Anghel Rică, unde, împreună cu procurorul Eremia. a transformat o delapidare de 76000 de lei, într-o neglijenţă de serviciu.(sancţionată doar cu 10000de lei amendă penală), însă acelaşi anchetator, Popescu Victor, i-a scos din cauză şi i-a menţinut în funcţie pe amândoi. Deoarece materialele din care rezultă situaţiile de fapt relevante mai sus se află şi în arhiva dumneavoastră, vă rugăm să le reexaminaţi şi să dispuneţi, potrivit legii dumneavoastră de organizare , măsurile de îndepărtare din funcţie a acestora.

Situaţiile descrise mai sus impun maximă celeritate pentru a se desfăşura o activitate normală a justiţiei şi în judeţul Galaţi.

Deşi nu este prevăzut în lege, vă rugăm să apreciaţi asupra unei consultări cu organul puterii locale, anterior numirii în funcţie a altor procurori, pentru evitarea unor greşeli datorită necunoaşterii situaţiei din teritoriu.


PREŞEDINTE,

Maior Plătică Ilie-Vidovici


CONSILIUL JUDEŢEAN PROVIZORIU **

DE UNIUNE NAŢIONALĂ GALAŢI

Către

Domnul Procuror General

Gheorghe Robu

Personal

Referitor la scrisoarea pe care v-am înaintat-o mai facem următoarele precizări, solicitându-vă să luaţi măsuri urgente în sensul celor ce v-am relatat.


I Referitor la Procurorul Vasile Ghimpău.

Acesta nu a informat corect asupra personalului din cadrul unităţilor de procuratură. Iniţial, cu ocazia constituirii Frontului Salvării Naţionale , a fost desemnat să reprezinte procuratura judeţeană, procurorul Sandu Marian. Cu toate acestea, Vasile Ghimpău a manipulat de aşa manieră lucrurile , astfel încât să ajungă el procuror şef. Ne-am pus toate speranţele în ajutorul şi concursul său,. Cu toate acestea , susţinând că justiţia este a treia putere în stat, nu se preocupă să aplice prevederile legale, iar cetăţenii se adresează nouă, la CPUN. Vă relatăm numai două cazuri de care ar fi trebuit să se ocupe, deoarece privesc direct procuratura:

1. I-am solicitat să dea curs cercetărilor începute în vara anului 1989 într-un caz de ucidere din culpă privitor pe dr. Ganea Mihai din municipiul Tecuci. Nici până în prezent nu s-a preocupat de soluţionarea acestuia.

2. Cetăţenii Crihană Ene, Tudose Dumitru, Rolea Constantin, Gheorghiţă Maria ş.a din municipiul Galaţi l-au reclamat pe procurorul Vasile Ghimpău în repetate rânduri şi înainte de revoluţie şi în prezent pentru faptul că s-a ocupat de valorificarea unor terenuri ale unei mătuşi din partea soţiei. Cetăţenii nu sunt nici până în prezent repuşi în totalitate în drepturile lor şi s-au prezentat în grup solicitând să se ia măsuri legale deoarece procurorul i-a indus în eroare.

3. În cursul anului 1989 fiul său s-a căsătorit cu fiica unui activist din comitetul central pcr.

4. Un simplu control de rutină vă va putea convinge de starea de disciplină a personalului din subordinea procurorului Vasile Ghimpău.

II Cu privire la toate celelalte cadre prezentate în informarea precedentă ce v-am înaintat-o la Procuratura Generală, a făcut obiectul a repetate cercetări pentru abateri, abuzuri şi chiar infracţiuni. Metoda de lucru constă în aceea că, de regulă, reprezentantul Procurorului General se prezenta mai întâi la securitate. Aici se puneau de acord asupra celor care erau informatori, iar cei care nu erau încă, deveneau într-o asemenea postură astfel încât abaterile săvârşite erau acoperite.

Foştii prim secretari ai Comitetului Judeţean de partid Paraschiv Benescu, Marin Enache şi Carol Dina i-au cerut procurorului General Nicolae Popovici să ia măsuri şi să facă ordine în Procuratură la unităţile din judeţul Galaţi. Acesta s-a lăsat foarte greu convins astfel că unii dintre procurori au ajuns să fie arestaţi pentru luare de mită(cazul procurorilor Bodea Vasile şi Miron Ion de la Procuratura Locală Tecuci) în anii 1986, 1987, 1988 şi chiar în 1989, Procuratura Generală a făcut nenumărate demersuri pentru abaterile şi abuzurile cadrelor din unităţile de Procuratură ale judeţului Galaţi. Nu s-au luat niciodată măsuri energice pentru ca fostul director Ionel Dobrilă care conducea anchetele de personal din cadrul Procuraturii generale colabora perfect cu securitatea şi numai după ce se convingea că foştii lui prieteni şi colaboratori de la Galaţi sunt salvaţi, prezenta în mod mincinos acuzaţiile ce se prezentau.

Rugăm încă odată să analizaţi şi să luaţi măsuri ca şi la Galaţi să se facă ordine în unităţile de procuratură.

PREŞEDINTE,

mr. Plătică-Vidovici Ilie


În noaptea aceea s-au pus la cale multe planuri. Tot felul de reforme şi soluţii. Şi cu mult entuziasm. Doctorul G a fost una dintre victimele democraţiei. Ca şi Cornel Puşcaşu, doctorul G a crezut în revoluţia română şi idealurile sale. Amândoi au fost înfrânţi şi odată cu ei, o ţară şi un popor. România. România înfrântă. În timp ce bătea la maşină, G. se gândea la putreziciunea sistemului justiţiar comunist. Se gândea şi la cei din jurul său. Toţi erau misterioşi. Misterioşi şi secretoşi. La Tecuci îl racolase un locotenet major, Matei Luigi. Acesta era mereu însoţit de către un civil, Gelu Mancaş, fotograf profesionist. Atât locotenentul cât şi fotograful, au plecat la scurt timp după revoluţie din ţară şi la ora actuală trăiesc în Canada. Au fost, preşedinte, respectiv membru, în Comisia de Cercetare a Abuzurilor din perioada regimului comunist. Matei Luigi era militar. G se întreba uneori, ce caută un militar la conducerea unei asemeni comisii ? De fapt, chiar şeful autorităţii municipiului Tecuci, CPUN, nu era altcineva decât comandantul unităţii aviatice de elicoptere, maiorul Chiş. Acesta luase locul, după câteva zile, medicului internist Danieluc, pus de mulţime la conducerea primăriei în prima noapte de la revoluţie. La ora actuală Danieliuc trăieşte în Statele Unite ale Americii. Armata era deci cu noi. Cum s-ar spune, cu ochii pe noi. Mai târziu au venit minerii. Şi minerii erau cu noi. Toţi erau şi au fost cu noi iar noi, pe nicăeri. Doctorul G îşi mai aduce şi acum aminte. Aşa a fost.

Procurorul Ghimpău s-a pensionat de bătrâneţe ca procuror şef. Tomiţă Crăciun i-a luat locul. Ceilalţi au ramas, bine merci, la fel pe posturi, iar Scutaru Trandafir a fost numit procuror şef la Tecuci. Avea să scoată unul din dosarele politice a lui G la iveală la scurt timp după revoluţie târându-l pe doctor într-un proces de uzură vreme de trei ani, într-o intenţie comandată de sus, de eliminare a acestuia din sistemul de conducere sanitară naţională. Doctorul G a fost cel care a determinat si condus primi paşi în privatizarea medicinii din România de după 89. La recomandarea lui Nicu Ceauşescu, de pe vremea când era prim secretar al comitetului judeţean al partidului comunist la Sibiu, s-a procedat la eliminarea lui G din sistem. Ca răspuns la aceste recomandări, omologul său de la Galaţi, tovarăşul Dina Carol a dispus primului vice Bejan să se ocupe de cazul doctorului G. Primul vice Bejan a i-a trasat sarcină procuroarei şefe Ana Călin să se ocupe de traducerea penală a unui dosar politic privind activitatea lui G. Cărţiile erau făcute deja. Intervenise şi tovarăşa Ruxandra Simionică, secretara cu propaganda de la judeţeana de partid Galaţi. Aceasta a recomandat pedepsirea de urgenţă a doctorului ca duşman al partidului, al politicii partidului şi al tovarăşului Ceauşescu. A cerut să fie dat afară din spital şi scos din rândurile medicilor din România.

După 20 ani, doctorul G avea să citească în cartea lui Michel Dion** despre dialogul avut de către acesta cu Silviu Brucan, un reprezentant de marcă al comunismului românesc, atât înainte, cât şi după “revoluţia din 89”.

Pentru Brucan, nu există decât o opoziţie, dizidenţa, aceea care se manifestase în partid şi în armată. Numai această opoziţie avea dreptul să conducă revoluţia. Liderii străzii nu pot fi miniştri, ei rămân liderii străzii.

… Ana Călin a devenit o respectabilă universitară şi membră a baroului Galaţi. Carol Dina va fi ales democratic parlamentar în Senatul României. Doctorul G a înţeles, în sfârşit, că documentele de mai sus nu au ajuns niciodată la destinatar. Cornel Puşcaşu s-a retras o vreme bolnav de nervi, în munţii Pădurea Neagră din Germania. Replierea forţelor comuniste din România s-a desfăşurat în paralel cu lovitura de stat.

Noaptea procurorilor rămâne un capitol pitoresc din istoria locală a unui judeţ oarecare dintr-o ţară din Europa de est.