Manuro artist

un om în fiinta caruia si-a gasit salas Poezia

„… şi eu aş dori să mă citesc mai mult, să apar mai des, să aduc ceva valoare, să plutesc mai sus, să zbor mai lin... dar nu pot, sunt BLOCAT! Sunt blocat în această supravieţuire rigidă, ca în lanţuri un deţinut pe viaţă la galere, sunt prins elastic în această pânză de păianjen a recesiunii, unde mă consumă încet, dar sigur, îndoiala, neputinţa, facturile neplătite, încercările zadarnice de a ieşi din mocirlă, lipsa de putere spirituală şi de a ţine fruntea sus… Sunt blocat între vis şi realitate, nu se mai deschide nicio uşă, nu mai pot evada din anonimatul personal, nu mai pot progresa şi moralul îmi scade secundă cu secundă, putinţa de a scrie se pierde, motivele şi muzele de altădată dispar. Adevărul este că toţi trăim cam la fel, simţim cam la fel, încercăm disperaţi să ne redresăm ca un hopa-mitică, dar fără rezultat şi nuanţa aceea artistică din aura noastră păleşte, nu mai străluceşte, se conservă doar. Şi eu mi-aş dori multe… dar realitatea nu mi le oferă. Mă simt obligat să aştept, să sper, să lupt cu ce forţe mai am, să mă zbat până cand voi cădea frânt în mii de bucăţi. Dacă aş fi cu adevărat poetul acela cu valoare recunoscută, poetul acela citit şi dorit pe piaţa de poezie şi suflet, aş ruga pe cineva să-mi publice versurile din banii lui şi pe un altul să le vândă, iar banii rezultaţi de aici să ajungă direct la copiii părăsiţi prin maternităţi, la copiii cu handicap sau uitaţi prin orfelinate, la toţi cei care au mare nevoie de bani şi nu mai au pe nimeni în viaţa lor.”

( Manuro)


Vă recomandăm cu căldură să priviţi către: „Liniştea adâncurilor mele”

Linistea adancurilor mele.mpg

Manuro

http://www.facebook.com/Demondevida




Pictura, Grafica, desene, crochiuri......



Ganduri raslete sau comandate de subconstient si asezate pe hartie, panza sau lemn. Tehnici mixte, de la creion 5 B pana la ulei, ceracolor, tus (alb-negru), tempera sau guase. Create pentru comenzi de coperta de carte sau ilustratie de carte,....sau pur si simplu pentru decoratiune interioara cu caracter usor "bizar".

http://www.facebook.com/media/set/?set=a.145962288753308.27702.1000...





http://cititordeproza.ning.com/group/revistasiteurilordecarteculturalebloguri/forum/topics/manuro-un-om-in-fiinta-caruia-si-a-gasit-salas-poezia



Cititor de Proză

ClaraBarker & Manuro -continuare by Cititor de Proză

"gândul unei zile"


Astazi, n-ar fi trebuit sa exist,Am sufletul dus la un vechi coafor,Sunt o strada mai strâmba ca un mers de artist,Iar adânc între gânduri n-am nici un decor. Astazi, n-ar fi trebuit sa exist,Mâna se usuca încet în miscare,Planez între secole fara culoare,Si nu e sfintenie si nu-i nici un Crist. Busola se-nvârte haoti...c în mine,Sângele curge încet ca un dric,Am ochii de guma, pleoapele line,Iar haru-mi sta ghem în sânul calic. Azi sunt inert ca un plumb retopit,Azi sunt amorf, azi nu am vointa,Azi nu sunt demn sa fiu amintit,Azi nu sunt demn sa fiu o fiinta. Azi ma fumez ca tigara din foi,Încet, ordonat, clipa cu clipa,Sunt un pres de la usa, plin de noroi,Pe care se sterge în fuga o tipa. Azi n-am menire ma simt ca un fum,Azi sunt mai rece decât polul opus,Risipit iluzoriu ca un praf de pe drum,Ma calca secunda picata de sus. Trosnesc si pleznesc flacari de iad,Scântei hoinaresc în muzici nebune,Crini si petunii sclipind ca un jad,Se tes printre gânduri voind sa m-adune. Linistit, peste mine un timp pelerin,Ca un rege din mit, paseste 'nainte,Ma simt ca un sânge 'ntr-o cupa de vin,Gustat creativ de mii de cuvinte. As aduce ofrande lui Dumnezeu,Pentru viata sucita'n talent si miscare,Dar smerit ma întreb: Cine sunt eu?Si raspunsul m-ajunge: Cine vrei oare?

sonet de vară


sunet surd, sonet de vara cresc spre mine
tine-mi doamne ochi-adanc in sus spre tine,
vieti se scurg aiurea-n frunti cu roua,
maini se impletesc din amandoua,
clipele se-ntorc si crapa ceasuri
din trecut, rebel ma cearta surde glasuri,
flori dospesc culori si parca-s ude,
ori topite-n nasterile crude,
clantane alarme-n nori si zgarie,
sufletul pupilei plin de furie,
moartea taie-n trestii verzi, ulcioare
si-apa sfanta calca regii in picioare,
oameni mici mi-arunca sfori la subsuoara,
umbra gandului ca NU-S, ma tot omoara
peste tot se cresc minciuni spoite-n aur,
ce scarbesc prin trupul lor batranul faur
si SFARSIT gasesc pe drumuri scris cu pietre,
secol gol intru fiinta, ars pe vetre.